Fibrele proteice, asociate de obicei cu boala Alzheimer, ar putea juca un rol crucial în spermatozoizi: se pare că ajută la transportul materialului genetic în spermatozoizi. Cercetătorii de la Institutul Zuckerman din cadrul Universității Columbia raportează această descoperire în revista „Molecular Cell” (DOI: 10.1016/j.molcel.2026.10.004). Pe termen lung, aceste proteine, cunoscute sub numele de amiloide, ar putea contribui la introducerea mai sigură în celule a tehnologiilor de editare genetică, cum ar fi CRISPR.
„Amiloizii sunt de obicei considerați o caracteristică a bolilor Alzheimer, Parkinson și alte boli neurodegenerative, dar joacă și roluri funcționale în restul corpului”, a declarat coordonatorul studiului, Anthony Fitzpatrick. Punctul de plecare a fost observația că fibrilele amiloide din spermă pot ajuta HIV să pătrundă în celulele tractului reproducător. Fitzpatrick și primul autor, William Mallen, au investigat dacă fibrilele pot transporta și propriul ARN al organismului în spermă – o enigmă nerezolvată anterior.
Cercetătorii au arătat că amiloizii și ARN-ul se leagă între ei: amiloizii sunt încărcați pozitiv, ARN-ul negativ. Fibrilele ar putea proteja ARN-ul fragil, deoarece ele însele sunt foarte durabile. Folosind tomografia crioelectronică, oamenii de știință au demonstrat că amiloizii pătrund de fapt în spermatozoizi și nu aderă doar la suprafața acestora. „A fost extraordinar să văd fibrele amiloide din interiorul spermatozoizilor”, a spus Mallen. În plus, amiloizii sporesc semnificativ absorbția ARN-ului; proteina clusterină poate apoi detașa ARN-ul de amiloid.
În cadrul experimentelor, fibrilele amiloide au transportat, de asemenea, molecule de ARN în spermatozoizi suficient de mari pentru a codifica o proteină fluorescentă verde. Embrionii fertilizați cu aceste spermatozoizi au produs de cel puțin zece ori mai multă proteină decât embrionii proveniți din spermatozoizi expuși la ARN fără amiloizi. Acest lucru sugerează că amiloizii ar putea într-o zi să transporte gene terapeutice în celule și embrioni. În prezent, CRISPR se bazează adesea pe virusuri modificate ca mecanism de transport, care pot declanșa răspunsuri imune. „Deoarece fibrilele amiloide pe care le-am studiat sunt de origine umană, există speranța că sistemul imunitar nu va reacționa în același mod ca la virusurile reutilizate”, a spus Mallen. Funcția ARN-ului legat de amiloid în spermatozoizi este încă neclară; studiile anterioare au arătat că ARN-ul din spermatozoizi poate activa sau dezactiva genele la urmași.
