Salt Lake City (LabNews Media LLC) – Peste un sfert dintre americani au exagerat sau fabricat simptome pentru a obține antibiotice de la un medic – pentru ei înșiși sau pentru copiii lor, potrivit unui nou studiu. Sondajul la nivel național, realizat pe aproape 1.000 de persoane, a descoperit motive comune pentru simularea simptomelor, inclusiv senzația de rău grav sau nevoia de a se întoarce la muncă sau la școală. Rezultatele au fost publicate în JAMA Network Open (DOI: 10.1001/jamanetworkopen.2026.39559).
Dintre cei chestionați, 28% au recunoscut că au denaturat în mod deliberat simptomele pentru a obține ei înșiși antibiotice. Un procent similar de mare (27%) au recunoscut că au denaturat simptomele pentru a obține antibiotice pentru un copil încredințat în grija lor – inclusiv cazuri în care un simptom a fost exagerat sau complet fabricat. Acest lucru s-a întâmplat de obicei deoarece cei afectați se simțeau foarte rău sau copilul lor se simțea foarte rău și credea că doar antibioticele îi vor ajuta. Alții au invocat dorința de a se întoarce rapid la muncă sau la școală sau nevoia de a-și controla propriul tratament.
„Acum, că avem o imagine mai clară a cât de răspândite sunt aceste comportamente și a motivelor care stau la baza lor, următorul pas este să dezvoltăm strategii care să ajute pacienții să își exprime preferințele și să le spună medicului ce simt, astfel încât medicul lor să îi asculte, să le înțeleagă nevoile și să îi liniștească”, a declarat Alistair Thorpe de la Universitatea de Sănătate din Utah, unul dintre primii autori.
Cercetătorii subliniază că simularea simptomelor este periculoasă: antibioticele sunt eficiente împotriva infecțiilor bacteriene, nu împotriva majorității infecțiilor respiratorii virale, și prezintă riscuri de efecte secundare. „Aceste medicamente nu sunt complet inofensive pentru pacient”, a spus Andrea Levy de la Colegiul Comunitar de Stat din Connecticut, Middlesex. În plus, utilizarea antibioticelor contribuie la creșterea rezistenței la antibiotice, o problemă mai amplă de sănătate publică. Prin urmare, medicii au nevoie de o imagine completă și precisă a simptomelor pentru a putea prescrie antibiotice atunci când acestea vor ajuta și pentru a le evita atunci când ar putea fi dăunătoare.
Cercetătorii subliniază că scopul nu este de a da vina pe pacienți. Motivele distorsiunii simptomelor sunt adesea de înțeles, cum ar fi experiențele anterioare în care simptomele au fost ignorate sau minimalizate de către un medic. Cineva căruia i-au fost prescrise din greșeală antibiotice pentru o infecție virală anterioară le-ar putea asocia puternic cu o ameliorare a simptomelor sale, chiar dacă infecțiile virale se rezolvă de obicei de la sine. „Concluzia practică nu este că medicii ar trebui să devină mai suspicioși față de pacienții lor”, a spus Levy. Mai degrabă, furnizorii de servicii medicale trebuie să creeze interacțiuni în care pacienții și familiile acestora să se simtă auziți în mod adecvat, astfel încât să nu simtă nevoia să exagereze. „Găsirea de strategii pentru a liniști oamenii, a reconstrui încrederea și a aborda în mod corespunzător preocupările lor ar trebui să fie o prioritate pentru noi”, a spus Thorpe. O relație pe termen lung pacient-îngrijitor ar trebui să se bazeze pe încredere, deschidere, transparență și presupunerea unor bune intenții. Cercetarea a fost finanțată de Universitatea din Utah, Departamentul pentru Afacerile Veteranilor din SUA, Serviciul de Cercetare a Sistemelor de Sănătate al Administrației pentru Sănătatea Veteranilor și Asociația Americană a Inimii.
